Arta science-fiction
este fascinanta pentru ca ne mobilizeaza gandirea speculativa si, in final,
creativitatea. Iar creativitatea este motorul progresului. Provocandu-ne
prejudecatile si sabloanele mentale,
arta sf reuseste sa ne scoata din inertia existentei noastre cotidiene,
obligandu-ne sa ne punem intrebari cu privire la universul inconjurator si la
rostul nostru in contextul acestuia.
Aceasta performanta
remarcabila a artei sf se bazeaza in buna masura pe o caracteristica a sa cumva
auto-asumata, si anume credibilitatea. Pentru a ne atrage atentia si a ne
determina sa-i acordam spatiu mental in gandurile noastre, arta sf se
autoprezinta ca fiind expresia unei realitati posibile. Ea ne spune in felul
urmator: „uite o fata a lumii pe care
pana acum ai ignorat-o” sau „uite cum
ar putea arata lumea peste ceva vreme”.
De aceea, in arta sf,
componenta stiintifica este una fundamentala, pentru ca pe ea se bazeaza
intreaga ei credibilitate.
Dar cata stiinta exista
in arta SF a zilelor noastre ? Sau, reformulat: arta sf a zilelor noastre
contine si stiinta sau este doar fantezie pura ambalata astfel incat sa para a
se baza si pe un sambure de adevar obiectiv ?
Blockbusterul „Prometheus” pare a fi un bun studiu de caz pentru
aceasta dezbatere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu